Tutorial despre adaugarea subtitrarii pe film cu virtualdub:
http://www.afterdawn.com/guides/archive/adding_subs_to_avi.cfm
De ce e nevoie:
http://www.afterdawn.com/software/audio_video/subtitle_tools/virtualdub_subtitler_plugin.cfm
http://www.afterdawn.com/software/audio_video/subtitle_tools/srt_to_ssa_converter.cfm
Filtrele virtualdub:
http://www.virtualdub.org/virtualdub_filters
Programe de editat subtitrari (free), al doilea este si varianta portabila, se pot salva direct cu el:
Subtitle workshop (recomandare youtube): http://www.urusoft.net/products.php?cat=sw&lang=1
Subtitle Edit: http://www.nikse.dk/SubtitleEdit
joi, 8 decembrie 2011
luni, 3 octombrie 2011
Cauciucurile si iarna
Ca tot se apropie iarna si "obligativitatea" neobligatorie, am sa preiau si eu ceva interesant, de pe bigboystalk si 10-100.hotnews.
Prostia'i la putere
In ultima perioada au tot aparut stiri legate de anvelopele de iarna asa ca m-am apucat sa studiez si eu pe internet sa vad ce ma asteapta iarna asta, avand in vedere ca sunt un sofer responsabil.
In cautarile mele am gasit un articol pe internet legat de anvelopele all-season. Pentru ca nu avem destui bani, multi dintre noi apelam la aceste anvelope care le putem folosi si vara si iarna, dar care din pacate nu sunt specificate in OG5/2011.
Articolul pe care l-am citit si dupa care am inceput sa adresez intrebari autoritatilor statului poate fi gasit pe site-ul Romania curata.
Deci sa purcedem la discutiile pe care le-am purtat cu alesii statului.
Textul de mai jos este cel trimis urmatoarelor institutii ale statului: Ministerul Transporturilor, Senatul Romaniei, Ministerul Administratiei si Internelor, Camera Depudatilor.
Buna ziua,
In baza legii nr. 544/2001 doresc sa va adresez doua intrebari.
1. Este obligatorie dotarea autovehiculelor cu anvelope de iarna pe intreaga perioada calendaristica 1 noiembrie – 1 martie sau numai atunci cind se circula pe drumurile publice acoperite cu zapada, gheata sau polei?
2. Avand in vedere ca avelopele "all-season" sunt marcate cu M+S sau M&S sau M/S, iar in UE sunt acceptate ca fiind anvelope de iarna as dori sa stiu daca anvelopele "all-season" sunt acceptate ca fiind anvelope de iarna si in Romania, iar, in caz afirmativ, care este, exact, prevederea legala care stabileste aceasta asimilare.
Va multumesc.
Acum urmeaza raspunsurile lor:
Continuarea pe siteul autorului, aici. Cu multumiri pentru rabdarea avuta.
Si un punct de vedere al ministresei actuale:
“Sanctionarea cu amenda intre 2.500 si 4.000 lei pentru conducerea autovehiculului pe drumurile publice acoperite cu zapada, gheata sau polei fara ca acesta sa fie dotat cu anvelope de iarna – si definitia acestor anvelope este exact asa cum este data in directiva europeana. Fac specificatia ca ea include si cauciucurile all season, cele care au fost foarte des invocate in dezbaterile publice”, a declarat ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, scrie HotNews.ro.
Pe larg aici.
In concluzie, pentru cine nu credea asta, ci inca mai crede in Mos Craciun si zane, asta e o alta lege data dupa ureche sa mai umfle un pic buzunarele actualilor. Ca toti cauta sa mai fure cate-un pic de unde prind...
Prostia'i la putere
In ultima perioada au tot aparut stiri legate de anvelopele de iarna asa ca m-am apucat sa studiez si eu pe internet sa vad ce ma asteapta iarna asta, avand in vedere ca sunt un sofer responsabil.
In cautarile mele am gasit un articol pe internet legat de anvelopele all-season. Pentru ca nu avem destui bani, multi dintre noi apelam la aceste anvelope care le putem folosi si vara si iarna, dar care din pacate nu sunt specificate in OG5/2011.
Articolul pe care l-am citit si dupa care am inceput sa adresez intrebari autoritatilor statului poate fi gasit pe site-ul Romania curata.
Deci sa purcedem la discutiile pe care le-am purtat cu alesii statului.
Textul de mai jos este cel trimis urmatoarelor institutii ale statului: Ministerul Transporturilor, Senatul Romaniei, Ministerul Administratiei si Internelor, Camera Depudatilor.
Buna ziua,
In baza legii nr. 544/2001 doresc sa va adresez doua intrebari.
1. Este obligatorie dotarea autovehiculelor cu anvelope de iarna pe intreaga perioada calendaristica 1 noiembrie – 1 martie sau numai atunci cind se circula pe drumurile publice acoperite cu zapada, gheata sau polei?
2. Avand in vedere ca avelopele "all-season" sunt marcate cu M+S sau M&S sau M/S, iar in UE sunt acceptate ca fiind anvelope de iarna as dori sa stiu daca anvelopele "all-season" sunt acceptate ca fiind anvelope de iarna si in Romania, iar, in caz afirmativ, care este, exact, prevederea legala care stabileste aceasta asimilare.
Va multumesc.
Acum urmeaza raspunsurile lor:
Continuarea pe siteul autorului, aici. Cu multumiri pentru rabdarea avuta.
Si un punct de vedere al ministresei actuale:
“Sanctionarea cu amenda intre 2.500 si 4.000 lei pentru conducerea autovehiculului pe drumurile publice acoperite cu zapada, gheata sau polei fara ca acesta sa fie dotat cu anvelope de iarna – si definitia acestor anvelope este exact asa cum este data in directiva europeana. Fac specificatia ca ea include si cauciucurile all season, cele care au fost foarte des invocate in dezbaterile publice”, a declarat ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, scrie HotNews.ro.
Pe larg aici.
In concluzie, pentru cine nu credea asta, ci inca mai crede in Mos Craciun si zane, asta e o alta lege data dupa ureche sa mai umfle un pic buzunarele actualilor. Ca toti cauta sa mai fure cate-un pic de unde prind...
marți, 27 septembrie 2011
Youtube si editorul video
Ca tot am fost la circ cu cea mica, m-am gandit sa vad ce iese cu editarea youtube a filmuletelor.
Asa ca din ce am reusit sa filmez, am postat si editat cu salvare noua in mai multe variante.
Comparatia o puteti face fiecare lasand sa ruleze in paralel originalul si filmul sau filmele editate.
Ca o paranteza, spectacolul a fost tinut de Circul Americano. CircusAmericano cum se autointituleaza.
Mai multe dar putine detalii se gasesc pe pagina lor: http://www.circusamericano.com. Spectacolul la care am fost s-a tinut langa complexul Vitantis, de langa targul de masini Autovit. Mai stau la locatia respectiva pana pe 2 octombrie 2011 cu cate un spectacol pe zi in cursul saptamanii de la ora 19:00 si doua spectacole sambata si duminica, de la ora 16:00 si ora 19:00.
Filmul original, asa cum a fost filmat cu camera Sony HX9V in format mp4 la rezolutia de 1440x1080:
Filmul prelucrat cu stabilizare si efect automat de culoare cu optiunea "ma simt norocos":
Efect de stabilizare si old fashioned:
Efect de stabilizare, culoare si cartoonizer:
Efect de luminozitate si contrast incrementat cu 2 pasi plus stabilizare:
Efect de stabilizare, "norocos" si "Cross Process":
Ca idee, la stabilizare se observa un blur aplicat filmelor, la trecerea dintre unele frameuri la imaginile cu o pronuntata miscare. Vedeti aici fata de originalul de aici, cand trece pisica printre "jaloane".
Asa ca din ce am reusit sa filmez, am postat si editat cu salvare noua in mai multe variante.
Comparatia o puteti face fiecare lasand sa ruleze in paralel originalul si filmul sau filmele editate.
Ca o paranteza, spectacolul a fost tinut de Circul Americano. CircusAmericano cum se autointituleaza.
Mai multe dar putine detalii se gasesc pe pagina lor: http://www.circusamericano.com. Spectacolul la care am fost s-a tinut langa complexul Vitantis, de langa targul de masini Autovit. Mai stau la locatia respectiva pana pe 2 octombrie 2011 cu cate un spectacol pe zi in cursul saptamanii de la ora 19:00 si doua spectacole sambata si duminica, de la ora 16:00 si ora 19:00.
Filmul original, asa cum a fost filmat cu camera Sony HX9V in format mp4 la rezolutia de 1440x1080:
Filmul prelucrat cu stabilizare si efect automat de culoare cu optiunea "ma simt norocos":
Efect de stabilizare si old fashioned:
Efect de stabilizare, culoare si cartoonizer:
Efect de luminozitate si contrast incrementat cu 2 pasi plus stabilizare:
Efect de stabilizare, "norocos" si "Cross Process":
Ca idee, la stabilizare se observa un blur aplicat filmelor, la trecerea dintre unele frameuri la imaginile cu o pronuntata miscare. Vedeti aici fata de originalul de aici, cand trece pisica printre "jaloane".
joi, 11 august 2011
Reparat Alternator 112k km
Dupa reparatia din aprilie 2010 a inceput sa faca iar figuri.
Am mers din nou la aceeasi mesteri, desi a expirat garantia.
Era plin de ulei, se putea observa doar de pe dedesubt daca dadeam scutul jos. Vinovat era un simering, ce cam imbatranise, tinea uleiul sa nu ajunga pe langa axul rotorului in alternator, la partea electrica sa zic asa.
Acum si carbunii inclusiv erau "inecati"...
Schimbat simeringul , dupa spalare, pus la loc totul, stranse bornele, inclusiv batute pur si simplu unde intra firele in borne, arata tensiunea undeva pe la 14V acum, inca nu urca la 14,4V...
150 lei cu tot cu manopera, inclusiv dat jos si montat la loc alternatorul.
La reparatia de data trecuta nu cred ca a fost schimbata aceasta piesa, doar puntea de diode si un rulment au fost inlocuite.
Compoli SRL www.alternatoare-demaroare.ro , Blvd Dacia nr 123 S2.
021 212 4748, 0744 610 610 Mirancea Adrian, 0744 881 413.
Edit: nu pot sa nu-i recomand si pe cei de la http://mastermotors.ro. Au preturile la vedere si lucreaza destul de repede/bine.
Corsa C - reparat alternatorul - 360 lei, preturile sunt cele de pe site: 130+130+130.
Am mers din nou la aceeasi mesteri, desi a expirat garantia.
Era plin de ulei, se putea observa doar de pe dedesubt daca dadeam scutul jos. Vinovat era un simering, ce cam imbatranise, tinea uleiul sa nu ajunga pe langa axul rotorului in alternator, la partea electrica sa zic asa.
Acum si carbunii inclusiv erau "inecati"...
Schimbat simeringul , dupa spalare, pus la loc totul, stranse bornele, inclusiv batute pur si simplu unde intra firele in borne, arata tensiunea undeva pe la 14V acum, inca nu urca la 14,4V...
150 lei cu tot cu manopera, inclusiv dat jos si montat la loc alternatorul.
La reparatia de data trecuta nu cred ca a fost schimbata aceasta piesa, doar puntea de diode si un rulment au fost inlocuite.
Compoli SRL www.alternatoare-demaroare.ro , Blvd Dacia nr 123 S2.
021 212 4748, 0744 610 610 Mirancea Adrian, 0744 881 413.
Edit: nu pot sa nu-i recomand si pe cei de la http://mastermotors.ro. Au preturile la vedere si lucreaza destul de repede/bine.
Corsa C - reparat alternatorul - 360 lei, preturile sunt cele de pe site: 130+130+130.
vineri, 29 iulie 2011
miercuri, 27 iulie 2011
miercuri, 20 iulie 2011
vineri, 17 iunie 2011
HX9V zoom test 64x
Acelasi filmulet, pe youtube si pe vimeo, calitate mai buna se pare:
Zoom test 64x HX9V AVCHD 1920x1080 60p 00024.MTS from CatalinuX on Vimeo.
Airplane zoom in 64x with HX9V camera.
60 full frames, full HD 1920x1080p.
AVCHD format.
joi, 5 mai 2011
miercuri, 4 mai 2011
Controlorii de la ITB
Cum sa ne alegem alimentatia potrivita
Am descoperit un foileton sa zic asa, asupra alimentatiei, facut de catre cei de la RL cu ajutorul criticului culinar Victor Melian.
Acesta a făcut o demonstraţie în studioul România liberă despre cum trebuie să alegem produsele alimentare atunci când ne aflăm în faţa rafturilor
Partea I: Cum să alegem un pachet de unt
Partea II: Cum să alegem laptele
Partea III: Cum să alegem o sticlă de suc
Partea IV: Cum să alegem o ciocolată
Probabil vor urma si altye episoade, asa ca tineti aproape! :)
Acesta a făcut o demonstraţie în studioul România liberă despre cum trebuie să alegem produsele alimentare atunci când ne aflăm în faţa rafturilor
Partea I: Cum să alegem un pachet de unt
Partea II: Cum să alegem laptele
Partea III: Cum să alegem o sticlă de suc
Partea IV: Cum să alegem o ciocolată
Probabil vor urma si altye episoade, asa ca tineti aproape! :)
Secretele "murdare" ale alimentelor chilipir
De aici:
De ce trebuie să ne ferim de produsele care încearcă să ne inducă în eroare
Unt - 2 lei pachetul, lapte - 2,7 lei litrul, ciocolată - 1,5 lei tableta sau suc de portocale - 1 leu sticla de doi litri. Nu vă grăbiţi să întrebaţi: „Unde?". Nu avem de-a face cu promoţii, ci cu alimente care doar încearcă să pară a fi ceea ce categoric nu sunt.
România liberă a identificat cel puţin cinci produse care, datorită preţurilor tentante, şi-au făcut loc în frigiderul multora dintre români. Câţi dintre clienţi au conştientizat însă cu adevărat ce cumpără? Problema „untului", „laptelui" sau a „ciocolatei" superieftine este aceea că doar în aparenţă reprezintă produsele menţionate mai sus. Ce sunt în realitate? RL a încercat să răspundă la această întrebare cu ajutorul specialistului în chimie alimentară Petru Alexe, decanul Facultăţii de Şiinţa şi Ingineria Alimentelor de la Universitatea din Galaţi, a comisarului de la Protecţia Consumatorilor, Sânziana Colibă, şi a criticului culinar Victor Melian.
„Untul" de 2 lei
Raionul „Lactate" dintr-unul din hypermarketurile bucu-reştene. Printre pachetele de unt am găsit şi pachete de 200g ambalate în clasica hârtie cerată albă, pe care scrie greu lizibil „cremă cu", iar dedesubt „UNT", cu litere mari şi cu un font asemănător cu al uneia din mărcile de unt de pe raftul vecin. Pe pachet, clienţii mai pot citi: „grăsime 65%". În realitate, avem de-a face cu un produs ce conţine 80% grăsimi vegetale nehidrogenate şi numai 20% unt şi care, pentru a se vinde, profită de toate aceste elemente de identitate care s-au sedimentat în mentalul colectiv al românilor. Am testat trei astfel de produse, cu preţuri cuprinse între 2,1 şi 2,7 lei, care au fost apoi comparate cu untul veritabil, „marca cea mai ieftină", cu 65% grăsime şi care costă 3,9 lei pachetul. Iată părerile specia-liştilor.
Criticul culinar:
Victor Melian: „Imitaţiile de unt sunt dezlegate, vedem că nu s-au legat grăsimile în ele: unul mai are puţin şi se împrăştie, altul arată ca o brânză de vaci foarte moale, iar al treilea e în aceeaşi stare de dezagregare, dar puţin mai legat decât celelalte două. Singurul mai consistent e pachetul de unt normal, deşi absolut toate cele patru pachete au fost ţinute la aceeaşi temperatură. Produsul cu 20% unt şi 65% lipide e aproape fără miros, foarte, foarte gras, dar grăsimea nelegată în consistenţa produsului îi dă un gust fad. Culoarea e verzuie, se observă nişte puncte galbene în el care îmi spun că nu a fost amestecat bine ce trebuia amestecat, ori că nu toate lucrurile sunt compatibile unele cu altele. Nu m-aş avânta deloc să prăjesc ceva în aceste imitaţii sau să fac cu ele o cremă", spune Melian.
Specialistul în chimie alimentară:
Petru Alexe: „Produsul natural este bun. Celelalte produse au denumire falsă, subliminală. Trebuie să fie identificate ca produse cu adaos mic de unt şi nu ca produse lactate. Am rezerve la utilizarea acidului citric".
Protecţia Consumatorului
Comisarul de la Protecţia Consumatorului Sânziana Colibă: „Aceste produse nu sunt unt, ci aşa cum spune şi ambalajul, undeva cu fonturi minuscule pe lateralul pachetelor, sunt «amestecuri de grăsimi tartinabile». Ele sunt produse cameleonice care folosesc trucuri pentru a semăna cu pachetele de unt. De pildă, folosesc nume derivate de la UNT, cum e cazul cu UNTAR, scris cu un font foarte apropiat de cel cu care sunt inscripţionate pachetele de unt adevărat. Protecţia Consumatorului a dat în judecată producătorul UNTAR-ului că încearcă să păcălească consumatorii, dar am pierdut, fiindcă legea le permite să folosească termeni derivaţi de la cuvântul UNT. Produsul numit «Cremă cu UNT» foloseşte două fonturi diferite în denumire, pentru a pune în evidenţă cuvântul UNT şi a minimiza celălalt termen al denumirii. De asemenea, ceea ce fac ei nu e chiar legal, fiindcă pe pachet sunt două denumiri de produs, ceea ce creează confuzie: «Cremă cu UNT grăsime 65%» şi «amestec de grăsimi tartinabile 65% 200g». În plus, noi am amendat deja unul din lanţurile de hypermarketuri pentru faptul că pune aceste produse cameleonice pe acelaşi raft cu untul. În mod normal, aceste produse ar trebui să fie expuse ori într-un spaţiu clar delimitat de rafturile cu unt".
„Laptele" de 2,7 lei
Raftul cu lapte UHT al unui supermarket de cartier. Cel mai ieftin produs costă 2,7 lei. Lângă acesta se află celelalte mărci de lapte UHT. Pe cele două feţe ale cutiei mai ieftine scrie bilingv (în maghiară şi engleză) „Tej ital 3,2% zsirtartalom", respective „Milk drink 3,2% fat". Deasupra e desenat un şuvoi alb de lapte curgând şi o pajişte verde. Clientul n-are nici cel mai mic indiciu, dacă nu citeşte scrisul mic de pe lateral (de data asta şi în română), că nu e vorba de lapte, ci de „băutură de lapte". Şi acest produs se foloseşte de elementele de identitate ale laptelui ca să vândă un produs care e orice, numai lapte nu: „Ingrediente: lapte (51%), permeat, grăsimi vegetale. Permeatul este definit pe ambalaj drept un preparat de origine lactată, sărac în proteine, produs prin ultrafiltrarea laptelui. Compoziţie: proteine 1,5%, glucide 4,7%, lipide 3,2 %".
De ce trebuie să ne ferim de produsele care încearcă să ne inducă în eroare
Unt - 2 lei pachetul, lapte - 2,7 lei litrul, ciocolată - 1,5 lei tableta sau suc de portocale - 1 leu sticla de doi litri. Nu vă grăbiţi să întrebaţi: „Unde?". Nu avem de-a face cu promoţii, ci cu alimente care doar încearcă să pară a fi ceea ce categoric nu sunt.
România liberă a identificat cel puţin cinci produse care, datorită preţurilor tentante, şi-au făcut loc în frigiderul multora dintre români. Câţi dintre clienţi au conştientizat însă cu adevărat ce cumpără? Problema „untului", „laptelui" sau a „ciocolatei" superieftine este aceea că doar în aparenţă reprezintă produsele menţionate mai sus. Ce sunt în realitate? RL a încercat să răspundă la această întrebare cu ajutorul specialistului în chimie alimentară Petru Alexe, decanul Facultăţii de Şiinţa şi Ingineria Alimentelor de la Universitatea din Galaţi, a comisarului de la Protecţia Consumatorilor, Sânziana Colibă, şi a criticului culinar Victor Melian.
„Untul" de 2 lei
Raionul „Lactate" dintr-unul din hypermarketurile bucu-reştene. Printre pachetele de unt am găsit şi pachete de 200g ambalate în clasica hârtie cerată albă, pe care scrie greu lizibil „cremă cu", iar dedesubt „UNT", cu litere mari şi cu un font asemănător cu al uneia din mărcile de unt de pe raftul vecin. Pe pachet, clienţii mai pot citi: „grăsime 65%". În realitate, avem de-a face cu un produs ce conţine 80% grăsimi vegetale nehidrogenate şi numai 20% unt şi care, pentru a se vinde, profită de toate aceste elemente de identitate care s-au sedimentat în mentalul colectiv al românilor. Am testat trei astfel de produse, cu preţuri cuprinse între 2,1 şi 2,7 lei, care au fost apoi comparate cu untul veritabil, „marca cea mai ieftină", cu 65% grăsime şi care costă 3,9 lei pachetul. Iată părerile specia-liştilor.
Criticul culinar:
Victor Melian: „Imitaţiile de unt sunt dezlegate, vedem că nu s-au legat grăsimile în ele: unul mai are puţin şi se împrăştie, altul arată ca o brânză de vaci foarte moale, iar al treilea e în aceeaşi stare de dezagregare, dar puţin mai legat decât celelalte două. Singurul mai consistent e pachetul de unt normal, deşi absolut toate cele patru pachete au fost ţinute la aceeaşi temperatură. Produsul cu 20% unt şi 65% lipide e aproape fără miros, foarte, foarte gras, dar grăsimea nelegată în consistenţa produsului îi dă un gust fad. Culoarea e verzuie, se observă nişte puncte galbene în el care îmi spun că nu a fost amestecat bine ce trebuia amestecat, ori că nu toate lucrurile sunt compatibile unele cu altele. Nu m-aş avânta deloc să prăjesc ceva în aceste imitaţii sau să fac cu ele o cremă", spune Melian.
Specialistul în chimie alimentară:
Petru Alexe: „Produsul natural este bun. Celelalte produse au denumire falsă, subliminală. Trebuie să fie identificate ca produse cu adaos mic de unt şi nu ca produse lactate. Am rezerve la utilizarea acidului citric".
Protecţia Consumatorului
Comisarul de la Protecţia Consumatorului Sânziana Colibă: „Aceste produse nu sunt unt, ci aşa cum spune şi ambalajul, undeva cu fonturi minuscule pe lateralul pachetelor, sunt «amestecuri de grăsimi tartinabile». Ele sunt produse cameleonice care folosesc trucuri pentru a semăna cu pachetele de unt. De pildă, folosesc nume derivate de la UNT, cum e cazul cu UNTAR, scris cu un font foarte apropiat de cel cu care sunt inscripţionate pachetele de unt adevărat. Protecţia Consumatorului a dat în judecată producătorul UNTAR-ului că încearcă să păcălească consumatorii, dar am pierdut, fiindcă legea le permite să folosească termeni derivaţi de la cuvântul UNT. Produsul numit «Cremă cu UNT» foloseşte două fonturi diferite în denumire, pentru a pune în evidenţă cuvântul UNT şi a minimiza celălalt termen al denumirii. De asemenea, ceea ce fac ei nu e chiar legal, fiindcă pe pachet sunt două denumiri de produs, ceea ce creează confuzie: «Cremă cu UNT grăsime 65%» şi «amestec de grăsimi tartinabile 65% 200g». În plus, noi am amendat deja unul din lanţurile de hypermarketuri pentru faptul că pune aceste produse cameleonice pe acelaşi raft cu untul. În mod normal, aceste produse ar trebui să fie expuse ori într-un spaţiu clar delimitat de rafturile cu unt".
„Laptele" de 2,7 lei
Raftul cu lapte UHT al unui supermarket de cartier. Cel mai ieftin produs costă 2,7 lei. Lângă acesta se află celelalte mărci de lapte UHT. Pe cele două feţe ale cutiei mai ieftine scrie bilingv (în maghiară şi engleză) „Tej ital 3,2% zsirtartalom", respective „Milk drink 3,2% fat". Deasupra e desenat un şuvoi alb de lapte curgând şi o pajişte verde. Clientul n-are nici cel mai mic indiciu, dacă nu citeşte scrisul mic de pe lateral (de data asta şi în română), că nu e vorba de lapte, ci de „băutură de lapte". Şi acest produs se foloseşte de elementele de identitate ale laptelui ca să vândă un produs care e orice, numai lapte nu: „Ingrediente: lapte (51%), permeat, grăsimi vegetale. Permeatul este definit pe ambalaj drept un preparat de origine lactată, sărac în proteine, produs prin ultrafiltrarea laptelui. Compoziţie: proteine 1,5%, glucide 4,7%, lipide 3,2 %".
vineri, 29 aprilie 2011
miercuri, 13 aprilie 2011
Cancerul din sticlă
Preluat de aici.
Cancerul din sticlă. Lista cu valorile nitraţilor existenţi în apa plată care se vinde în România
12 April 2011
De când cu Revoluţia şi schimbările în rău petrecute în ultimii 21 de ani de democraţie şi capitalism sălbatic, românii s-au dedulcit la apă ambalată. Mă rog, nu este chiar vina lor, mai ales că pe ţevile de apă curge cancer, nu viaţă.
Şi pentru că fără apă nu putem trăi, iar cu aia de la robinet ne apropiem rapid de moarte, cumpărăm la greu apă plată, gata îmbuteliată şi la îndemână aşezată pe rafturile de la supermarket. Şi pentru că mâncăm neadecvat, setea devine aprigă, astfel că ajungem să scoatem rapid multimilionari în euro pe cei care ne vând apă de la robinet îmbuteliată ca apa plată.
Exact! Banala şi deloc ieftina apă pe care o luăm de la supermarket ca să ne ferim de bolile ce vin pe ţeava din bucătărie nu este deloc ceea ce credem. Şi ea conţine microorganisme, dar şi alte substanţe care pot provoca nu doar nelinişte în familie, ci şi tragedii.
Recent, Evenimentul zilei a scris despre pericolul care pândeşte în sticla de apă plată sau minerală. În articol se menţiona că aproape toate produsele existente pe piaţa românească, comercializate drept apă plată, conţin substanţe dăunătoare. Avertiza, de asemenea, prin vocea specialistului Gheorghe Mencinicopschi, că un consum zilnic de apă plată găsită la noi în comerţ poate provoca moartea bebeluşilor.
Pentru cei mai curioşi, găsiţi aici cum şi cât de periculoşi sunt nitraţii ingeraţi din apă.
Ce nu găsiţi însă sunt valorile substanţelor nocive descoperite de laboratorul Larex în apele minerale şi plate ce se comercializează în România.
VerticalNews vă prezintă azi un document în care sunt înregistrate valorile nitraţilor în fiecare dintre mărcile de apă plată de la noi. Click pe fiecare fotografie pentru mărire.
Vom reveni şi cu prezentarea altor buletine de analiză a apelor pe care le cumpărăm de la magazin. Până atunci, vezi aici cum sunt apele minerale din România. Descoperă care ape minerale NU sunt bune pentru un consum zilnic, dar şi comparaţia dintre apele noastre minerale şi cele franţuzeşti, considerate printre cele mai bune din lume.
Cancerul din sticlă. Lista cu valorile nitraţilor existenţi în apa plată care se vinde în România
12 April 2011
De când cu Revoluţia şi schimbările în rău petrecute în ultimii 21 de ani de democraţie şi capitalism sălbatic, românii s-au dedulcit la apă ambalată. Mă rog, nu este chiar vina lor, mai ales că pe ţevile de apă curge cancer, nu viaţă.
Şi pentru că fără apă nu putem trăi, iar cu aia de la robinet ne apropiem rapid de moarte, cumpărăm la greu apă plată, gata îmbuteliată şi la îndemână aşezată pe rafturile de la supermarket. Şi pentru că mâncăm neadecvat, setea devine aprigă, astfel că ajungem să scoatem rapid multimilionari în euro pe cei care ne vând apă de la robinet îmbuteliată ca apa plată.
Exact! Banala şi deloc ieftina apă pe care o luăm de la supermarket ca să ne ferim de bolile ce vin pe ţeava din bucătărie nu este deloc ceea ce credem. Şi ea conţine microorganisme, dar şi alte substanţe care pot provoca nu doar nelinişte în familie, ci şi tragedii.
Recent, Evenimentul zilei a scris despre pericolul care pândeşte în sticla de apă plată sau minerală. În articol se menţiona că aproape toate produsele existente pe piaţa românească, comercializate drept apă plată, conţin substanţe dăunătoare. Avertiza, de asemenea, prin vocea specialistului Gheorghe Mencinicopschi, că un consum zilnic de apă plată găsită la noi în comerţ poate provoca moartea bebeluşilor.
Pentru cei mai curioşi, găsiţi aici cum şi cât de periculoşi sunt nitraţii ingeraţi din apă.
Ce nu găsiţi însă sunt valorile substanţelor nocive descoperite de laboratorul Larex în apele minerale şi plate ce se comercializează în România.
VerticalNews vă prezintă azi un document în care sunt înregistrate valorile nitraţilor în fiecare dintre mărcile de apă plată de la noi. Click pe fiecare fotografie pentru mărire.
Vom reveni şi cu prezentarea altor buletine de analiză a apelor pe care le cumpărăm de la magazin. Până atunci, vezi aici cum sunt apele minerale din România. Descoperă care ape minerale NU sunt bune pentru un consum zilnic, dar şi comparaţia dintre apele noastre minerale şi cele franţuzeşti, considerate printre cele mai bune din lume.
marți, 29 martie 2011
Parcul Titan si bataia de joc
Prostie, indiferenta, bataie de joc...
In cateva cuvinte: daca vrei sa iesi cu rolele, bicla, copilul pe bicicleta, in carut, sau chiar tu ca om sa te plimbi in parc, trebuie neaparat sa faci si slalom printre masinile parcate si pe carosabil pana poti ajunge pe trotuar.
Acel gardulet nu este intrerupt decat la capete. 2-300 de m este neintrerupt. Poti doar sa-l sari.
Oare cine raspunde de ce se intampla cu trotuarele de pe langa parcuri?
Cine raspunde daca se intampla vreun accident daca nu ai pe unde sa treci direct pe trotuar si esti nevoit sa mergi atata printre masinile stationate si cele in mers de pe prima banda?
Alt contract, alti bani de bagat in buzunar pentru baietii destepti. Basca bancile scoase de pe trotuar, noi-noute aproape, macar asta au sesizat si ei, ca nu mai ai loc de trecut pe trotuar daca tot l-au ingustat cu parcarea si pista de biciclete.
Sau daca nu cumva asta se dorea de la inceput, erau constienti ca le vor scoate asa ca nu le strica sa ia acasa fiecare si cate o bancuta.
Nu conteaza cetateanul, oricare ar fi el: pieton, biciclist, conducator auto.
Fiecare este taxat cu metoda asta de ingradire ca la tarc - vezi finalul, au ingradit si o parte din parc, sa nu urce lumea neintrebata poate la foisor. Desi acolo le-a scapat cate un spatiu sa te poti strecura.
Pe cine ar trebui sa dam in judecata?
Politia ar fi prima ce ar trebui sa se sesizeze in acest caz, ei sa imparta amenzile celor ce au facut asta. Ori la vara stau sa amendeze pietonii ca-si permit sa circule pe carosabil?
In ordine au facut cam asta:
- au ingradit pe toata lungimea trotuarului, incat nici macar la capete nu ai pe unde trece pe trotuar printr-un loc special amenajat
- au luat din trotuar
- au intrat pe pista de biciclisti - alte marcaje - alta distractie
- au scos bancile - le-au furat, bagat in buzunar, in casa samd, cine stie ce or fi facut cu ele
- forteaza pietonii, copiii, parintii ce imping la carucioare, copii cu role sau cine stie cine cu ce mijloace de recreere vine in parc, sa foloseasca carosabilul
Si asta intr-o zona unde se circula cu destula viteza.
Acum as vrea sa vad si politistii cum isi impart amenzi.
Poate ne strangem sa ii filmam cum merg ei pe carosabil, "in misiune", cand se urca dintr-o masina in alta in zilele de examen din zona... :D
In cateva cuvinte: daca vrei sa iesi cu rolele, bicla, copilul pe bicicleta, in carut, sau chiar tu ca om sa te plimbi in parc, trebuie neaparat sa faci si slalom printre masinile parcate si pe carosabil pana poti ajunge pe trotuar.
Acel gardulet nu este intrerupt decat la capete. 2-300 de m este neintrerupt. Poti doar sa-l sari.
Oare cine raspunde de ce se intampla cu trotuarele de pe langa parcuri?
Cine raspunde daca se intampla vreun accident daca nu ai pe unde sa treci direct pe trotuar si esti nevoit sa mergi atata printre masinile stationate si cele in mers de pe prima banda?
Alt contract, alti bani de bagat in buzunar pentru baietii destepti. Basca bancile scoase de pe trotuar, noi-noute aproape, macar asta au sesizat si ei, ca nu mai ai loc de trecut pe trotuar daca tot l-au ingustat cu parcarea si pista de biciclete.
Sau daca nu cumva asta se dorea de la inceput, erau constienti ca le vor scoate asa ca nu le strica sa ia acasa fiecare si cate o bancuta.
Nu conteaza cetateanul, oricare ar fi el: pieton, biciclist, conducator auto.
Fiecare este taxat cu metoda asta de ingradire ca la tarc - vezi finalul, au ingradit si o parte din parc, sa nu urce lumea neintrebata poate la foisor. Desi acolo le-a scapat cate un spatiu sa te poti strecura.
Pe cine ar trebui sa dam in judecata?
Politia ar fi prima ce ar trebui sa se sesizeze in acest caz, ei sa imparta amenzile celor ce au facut asta. Ori la vara stau sa amendeze pietonii ca-si permit sa circule pe carosabil?
In ordine au facut cam asta:
- au ingradit pe toata lungimea trotuarului, incat nici macar la capete nu ai pe unde trece pe trotuar printr-un loc special amenajat
- au luat din trotuar
- au intrat pe pista de biciclisti - alte marcaje - alta distractie
- au scos bancile - le-au furat, bagat in buzunar, in casa samd, cine stie ce or fi facut cu ele
- forteaza pietonii, copiii, parintii ce imping la carucioare, copii cu role sau cine stie cine cu ce mijloace de recreere vine in parc, sa foloseasca carosabilul
Si asta intr-o zona unde se circula cu destula viteza.
Acum as vrea sa vad si politistii cum isi impart amenzi.
Poate ne strangem sa ii filmam cum merg ei pe carosabil, "in misiune", cand se urca dintr-o masina in alta in zilele de examen din zona... :D
luni, 28 martie 2011
Apa plata
Asta bem noi in oras, la munca, acasa (unii): apa cu streptococi si materii fecale.
Afacerea e prospera, sanatatea dispera...
Din pacate interesul este mult prea mare si nici macar nu ne dau numele sa stim de ce sa ne aparam.
Mai multe pe Realitatea.
Reportajul aici.
Asa ca mai buna solutia cu filtre propusa acum mai bine de un an tot aici.
Daca nu, avem back-up, la pret tot pe-acolo: berea.
Si daca dispar filmuletele intregi, stiti ce sa cautati conform primului link luat direct de la Discovery Networks: How Beer Saved the World.
Si filmul intreg pe bucati:
Afacerea e prospera, sanatatea dispera...
Din pacate interesul este mult prea mare si nici macar nu ne dau numele sa stim de ce sa ne aparam.
Mai multe pe Realitatea.
Reportajul aici.
Asa ca mai buna solutia cu filtre propusa acum mai bine de un an tot aici.
Daca nu, avem back-up, la pret tot pe-acolo: berea.
Si daca dispar filmuletele intregi, stiti ce sa cautati conform primului link luat direct de la Discovery Networks: How Beer Saved the World.
Si filmul intreg pe bucati:
miercuri, 23 februarie 2011
Schimb becuri faza scurta
NightGuide-urile DoubleLife de la Philips si-au dat obstescul sfarsit la o zi diferenta - 105400 km.
Am trecut la Osram Original - normale deocamdata, le-am schimbat pe vreme nefavorabila (afara ningea), in parcarea subterana din Auchan la caldurica.
Configurator becuri auto.
Importatorul Philips la noi.
Am trecut la Osram Original - normale deocamdata, le-am schimbat pe vreme nefavorabila (afara ningea), in parcarea subterana din Auchan la caldurica.
Configurator becuri auto.
Importatorul Philips la noi.
Schimb placute de frana si discuri fata
Au mai trecut ceva kilometri, asa ca am ajuns sa fac si acest schimb - la 105300 km.
Tinand cont ca ultima data am schimbat la 80k km placutele de frana pe fata (fusesera originalele) cu originale GM si au tinut doar cam 25k km, am zis sa incerc si altceva.
Asa ca am trecut la EBC.
Discurile acestea: http://www.ebcbrakes.com/automotive/ebc_3gd_sport_rotors/ebc_3gd_sport_rotors.shtml.
Placutele acestea: http://www.ebcbrakes.com/automotive/greenstuff_brake_pads/greenstuff_brake_pads_2000.shtml.
Sa vedem acum cat ma vor tine si ele.
Luate de la 4turbo, montate la van international http://www.serviceautomobile.ro/ totul la 1074 lei.
Plus nervii cu doreii... nu recomand nimanui sa mearga acolo decat daca are chef de cearta cu ei. Am mers la ei ca am zis ca sunt obligat de 4turbo sa am dovezi ca am montat la un anumit nr de km si altele in caz de probleme la garantie. Plus ca am zis ca nu fac prima data asta si stiu ei bine ce au de facut.
In cei 100 lei de care zic nu ai nimic acte, asa ca daca vrei sa ai la mana ceva ca i-ai vizitat mai decartezi TVAul, adica 124 lei in total. :(
Si acum cu doreii lu'peste.
1. Dorelul sef - cel de data trecuta cand am schimbat placutele, a dat cu ciocanul si n-a mai catadicsit sa aranjeze ca lumea siguranta. Greseala mea ca am vazut la momentul respectiv si nu am insistat (mi s-a parut mie ca nu e la locul lui datul cu ciocanul insa nu m-am prins ce era gresit cand am mai dat roata jos - la mom respectiv era deja seara). Asadar unul din actualii doreli, nr 1 sa-i zic, mi-a aratat cum au lucrat data trecuta cei ce au umblat la placute. Nota 10 pt el sa zic asa.
2. Fara scos din lichidul de frana, banuiesc ca nu era prima data cand faceau asta, au impins pistonul pana a dat pe-afara lichidul, au dat la sfarsit cu apa cand am deschis tot eu capota sa vreau sa curat pe-acolo, altfel nu cred ca mai faceau ei ceva.
3. Dorelul 1 si 2 au dat cu vaselina pe fuzeta inclusiv pe langa locul in care se infileteaza prezoanele cand se prinde roata.
4. Dorelul 2 dadea cu vaselina pe prezoane cand sa puna roata. "Pai pana la urma se da sau nu cu vaselina la prezoane?" zic eu. "Pai sa intre mai bine. Daca nu vreti nu dam". "Nu, mai bine las-o asa ca oricum ati dat destula pe fuzeta cat sa intre si la filet."
A ramas sa dau rotile jos cu prima ocazie sa curat vaselina de pe acolo acum... :(
In rest, foarte placut impresionat de cum tin, dupa vreo saptamana, desi mai au de lucru pana la adevarata valoare. :)
Tinand cont ca ultima data am schimbat la 80k km placutele de frana pe fata (fusesera originalele) cu originale GM si au tinut doar cam 25k km, am zis sa incerc si altceva.
Asa ca am trecut la EBC.
Discurile acestea: http://www.ebcbrakes.com/automotive/ebc_3gd_sport_rotors/ebc_3gd_sport_rotors.shtml.
Placutele acestea: http://www.ebcbrakes.com/automotive/greenstuff_brake_pads/greenstuff_brake_pads_2000.shtml.
Sa vedem acum cat ma vor tine si ele.
Luate de la 4turbo, montate la van international http://www.serviceautomobile.ro/ totul la 1074 lei.
Plus nervii cu doreii... nu recomand nimanui sa mearga acolo decat daca are chef de cearta cu ei. Am mers la ei ca am zis ca sunt obligat de 4turbo sa am dovezi ca am montat la un anumit nr de km si altele in caz de probleme la garantie. Plus ca am zis ca nu fac prima data asta si stiu ei bine ce au de facut.
In cei 100 lei de care zic nu ai nimic acte, asa ca daca vrei sa ai la mana ceva ca i-ai vizitat mai decartezi TVAul, adica 124 lei in total. :(
Si acum cu doreii lu'peste.
1. Dorelul sef - cel de data trecuta cand am schimbat placutele, a dat cu ciocanul si n-a mai catadicsit sa aranjeze ca lumea siguranta. Greseala mea ca am vazut la momentul respectiv si nu am insistat (mi s-a parut mie ca nu e la locul lui datul cu ciocanul insa nu m-am prins ce era gresit cand am mai dat roata jos - la mom respectiv era deja seara). Asadar unul din actualii doreli, nr 1 sa-i zic, mi-a aratat cum au lucrat data trecuta cei ce au umblat la placute. Nota 10 pt el sa zic asa.
2. Fara scos din lichidul de frana, banuiesc ca nu era prima data cand faceau asta, au impins pistonul pana a dat pe-afara lichidul, au dat la sfarsit cu apa cand am deschis tot eu capota sa vreau sa curat pe-acolo, altfel nu cred ca mai faceau ei ceva.
3. Dorelul 1 si 2 au dat cu vaselina pe fuzeta inclusiv pe langa locul in care se infileteaza prezoanele cand se prinde roata.
4. Dorelul 2 dadea cu vaselina pe prezoane cand sa puna roata. "Pai pana la urma se da sau nu cu vaselina la prezoane?" zic eu. "Pai sa intre mai bine. Daca nu vreti nu dam". "Nu, mai bine las-o asa ca oricum ati dat destula pe fuzeta cat sa intre si la filet."
A ramas sa dau rotile jos cu prima ocazie sa curat vaselina de pe acolo acum... :(
In rest, foarte placut impresionat de cum tin, dupa vreo saptamana, desi mai au de lucru pana la adevarata valoare. :)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
